Twenty Years in Siberia

Twenty Years in Siberia

...20 de ani în Siberia o aez printre cele mai fantastice cri care s-au scris în ara noastr.

Dup primul oc i cea dintâi nedumerire a cititorului, chiar i a unui erudit academician, poate dup un numr de ani în care uimirea se va fi aezat, deodat cineva va pricepe i va ridica aceast carte a Aniei cu trei clase primare i suflet cât o istorie naional, de o autenticitate stilistic genial i le va aeza, fiina i cartea, la umrul marilor notri mrturisitori ai sufletului românesc.

Nu doar privitor la soarta deportailor români în Gulagul sovietic povestirea Aniei Nandri-Cudla aduce o mrturie esenial, dar i pentru reconstituirea staturii ranului bucovinean: o statur net aristocratic, pe care metamorfozele provocate de comunism o aruncaser nu numai în trecut, ci, s-ar spune, aproape în legend.

Or, iat c, odat cu Ania Nandri-Cudla, legenda ia conturul firescului, iar realitatea ei ni se impune din nou.Dup o asemenea carte, orice complex de inferioritate a noastr ca neam ar trebui s dispar.Cartea aceasta, care nu numai c se cere neaprat citit, dar ar merita s fie aezat, prin biblioteci, într-un raft al clasicilor, descrie unul din cele mai cumplite destine.

Reviews of the Twenty Years in Siberia

De cartea Anitei Nandris-Cudla m-am lovit de mai multe ori înainte de-a m hotrî s-o cumpr i de fiecare dat când îi auzeam titlul îmi imaginam c-i scris de vreun deinut politic cu pretenii de academician, senil i plin de idei fixe. Dup surprinderea de-a afla c 20 de ani în Siberia nu-i scris de altcineva decât de-o ranc cu 3 clase primare, în plin sesiune, pe la ora 5 dimineaa, m-am apucat s-o citesc. Nu în ultimul rând, pentru mine cel puin, este surprinztor faptul c nici mcar o dat aceasta nu-i blesteam sau ocrete în vreun fel pe moscali, pe comuniti sau pe ori i cine s-ar fi putut face vinovat de soarta sa.

Aia c tie oriicine c tare e scump cuibul tu.

În 1914, cînd începe rzboiul, fetia de zece ani vede pentru prima dat diferena între ocupaia armatei austro-ungare (care pltea bunurile rechiziionate cu un pre foarte redus, dar totui, se fcia cinstit i dup lege) i ocupaia moscalilor care (c)e întîlneau înaintea lor tt luau, cru, cai, vite, porci i chiar i lume, dar numai partia brbtiasc. Acesta este primul dintre evenimentele care vor marca viaa Aniei, punîndu-i-o de pe acum sub dou semne: cel al jertfei de sine (cu voie sau fr voie, dup cum vom vedea) i cel al iubirii de mam în ambele sensuri: pe de o parte dragostea pentru mama ei, pe care o va îngriji cu devotament tot timpul în care îi va fi alturi (una dintre condiiile pe care le pune cînd este vorba s se mrite este s o poat îngriji în continuare) i la care se va gîndi neîncetat în Siberia, iar pe de alt parte dragostea de copiii ei, pentru care nici un sacrificiu nu va fi prea mare în timpul deteniei, i pentru care se va bate chiar i cu moartea. La aptesprezece ani, Ania se mrit cu un flcu din sat, cu care îi încropete din mai nimic o gospodrie frumoas, iar la 26 de ani, deja mam a trei copil, i se prea c viitorul le surîde: Eram toi, cum ziciau btrînii, fiecare pe pînia lui. Ania, care rmsese cu frica în suflet de moscali este imediat de acord cu decizia fratelui ei Florea de a pleca în România, dar soul ei, cruia îi prea ru de gospodria lsat în urm, insist, cu lacrimi în ochi, pîn o convinge s se întoarc, dei ajunseser deja aproape de grani. Pe drumul de întoarcere se pornete o teribil furtun premonitorie, dar Ania, la fel ca Ana lui Manole, a crei poveste învat la coal o va compara mai apoi cu a sa, va înfrunta intemperiile pentru a-i împlini i ea destinul întru jertf: Era o poezie foarte dureroas, cu jele tîlcuit, frumos, de bun siam. Cci parc Dumnezeu a trimis i înaintia mea, cînd am fcut pasul cel nenorocit i m-am întors înapoi, din drumul pe care am fost pornit, ploaie aa grozav, cu trsnete, ca un semn parc s-mi spuie: de ce te-ai întors la necaz i nenorocire? Tot Gheorghe Nandri va povesti ce s-a întîmplat pîn la urm cu mama infirm: fraii Aniei au venit s-o ia în România cînd armata noastr a recucerit Bucovina i Basarabia (la numai dou sptmâni dup deportarea familiei Cudla), unde a mai trit patru ani. Dar casa era goal i biatul cel mare e nevoit s se întoarc în Siberia s mai munceasc un timp pentru a le trimite bani s-i refac gospodria. Ultimele fraze din manuscris, simple i pline de iubire, sînt de altfel dedicate lui Vasile, cel care motenit din plin vocaia jertfei pentru cei dragi: A trecut prin multe greuti, dar tot timpul a fost cu curaj i ndejde în viitor. Se odihnete binemeritat în cimitirul din Mahala, unde o atepta s-i in de urît Toader, cel care i-a mai inut de urît, în lungile nopi ale Siberiei, atunci cînd Mitru i Vasile erau plecai pe ape.

Povestea e real, evenimentele sunt de istorie, o istorie cu consecine directe i nefaste asupra familiei Aniei. Ania nu a cutat figuri de stil, descrieri, naraiune, totul a derivat din felul în care a fost fcut ea i din ceea ce a trit pe pielea ei i a familiei ei.

Promovm povetile strinilor, suferinele lor din timpul rzboaielor, dar îi uitm pe oamenii notri, ignorm valorile noastre. Merit s v rupei dou ore i s lsai deoparte orice citii, pentru c lectura aceasta o s v umple sufletul de atât de multe sentimente ...

ANIA NANDRI-CUDLA (1904-1986) s-a nscut într-o familie de rani din Bucovina.

  • English

  • Nonfiction

  • Rating: 4.68
  • Pages: 159
  • Publish Date: January 1st 1998 by Centre for Romanian Studies
  • Isbn10: 9735771225
  • Isbn13: 9789735771225